Repere istorice și culturale
• Monumente È™i sit-uri arheologice.
Monumentele istorice din comuna Cășeiu atestă locuirea acestor meleaguri încă din epoca bronzului.
În satul Cășeiu în urma săpăturilor arheologice s-a descoperit un castru roman situat pe malul drept al râului SomeÈ™ la circa 300m, amonte de confluenÈ›a văii Sălătruc cu râul SomeÈ™. Acest castru a fost descoperit prin anii 1926-1929 cu ocazia săpăturilor efectuate sub conducerea profesorului Emil Panaitescu. În anul 1930 săpăturile au fost întrerupte până în anul 1980 sub conducerea lui D Isac È™i au fost descoperite dovezi în ceea ce priveÈ™te existenÈ›a mai multor faze de construcÈ›ii în zonă. S-au scos la iveală două faze principale de construcÈ›ie: castrul de pământ cu două È™anÈ›uri până la sfârÈ™itul secolului al- II-lea din era noastră È™i castrul refăcut din piatră la începutul secolului al -III-lea.
Castrul roman Samum de la Căşeiu, judeÅ£ul Cluj, a fost construit în jurul anului 106, ca ÅŸi parte a ÅŸirului de castre de apărare Moigrad-Porolissum - Tihău - Căşeiu - IliÅŸua. Castrul a fost construit pe malul râului SomeÅŸul Mare, aproximativ la ÅŸase kilometri de municipiul Dej ÅŸi era unul dintre punctele strategice de apărare a Daciei nordice.Castrul (situat în punctul Cetăţele) este înscris pe lista monumentelor istorice ale judeÅ£ului Cluj, elaborată de Ministerul Culturii ÅŸi Cultelor din România în anul 2004.
În satul RugășeÈ™ti pe Dealul Podului exită un turn roman de pază È™i semnalizare.
În satul UriÈ™or s-au descoperit urme din epoca bronzului, romane È™i medievale timpurii.
• Monumente si ansmbluri de arhitectura există în comuna Cășeiu încă din secolul XV. În satul Coplean este Biserica Romano-Catolică din secolulu XV-XVI construită în anul 1540 È™i Castelul Hallar, ale cărui componente sunt din secolul XVIII.
Un alt monument istoric este considerat È™i „Biserica de lemn SfinÈ›ii Apostoli Petru È™i Pavel" din satul Leurda.
Castelul Haller din Coplean, judeÅ£ul Cluj este înscris pe lista Monumentelor Istorice ale judeÅ£ului Cluj, elaborată de Ministerul Culturii ÅŸi Cultelor din România în anul 2004.
Castelul, cunoscut ÅŸi sub denumirea de Castelul cu Scoici (de la ornamentele aflate deasupra ferestrelor), a fost construit între anii 1725-1771, în stil baroc de către guvernatorul Transilvaniei din perioada 1735 - 1755, Ioan Haller. A fost ridicat pe locul unui mai vechi conac, clădirea formată din subsol, parter, etaj ÅŸi acoperiÅŸ este situată în mijlocul unui domeniu dreptunghiular la intrarea căruia este un bastion. Se presupune că pentru ridicarea clădirii s-a folosit piatră adusă din castrul roman de la Căşeiu. Joszef Kadar descria castelul în monografia sa dedicată Comitatului Szolnok-Doboka: "În Coplean, castelul È™i biserica s-au construit din pietrele acestui castru, ca ÅŸi biserica din Vad."
În faza iniÅ£ială castelul a fost construit în cel mai timpuriu stil baroc transilvănean, ulterior fiindu-i adăugate ornamentaÅ£ii rococo realizate de sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789), realizator ÅŸi al statuii Fecioarei Maria din Cluj. În 1920 castelul a suferit un incendiu, în urma căruia acoperiÅŸul baroc a fost distrus în întregime.
Castelul a aparÅ£inut familiei Haller de Hallerkö, până în 1948 când a fost confiscată de guvernarea comunistă ÅŸi transformat în CAP ÅŸi spaÅ£iu de ateliere. După 1989 clădirea a fost abandonată, iar în prezent este în stare de ruină.
Clădirea are o lungime de 24,5 metri, cu o intrare marcată de şase coloane de piatră cu capiteluri ionice. Coloanele susţin o terasă de 9,5 metri lunhime şi 2,5 lăţime. Zidurile sunt masive, cu o grosime de 1 metru.
Incinta clădirii era înconjurată de un zid de piatră din care s-a mai păstrat o mică parte, iar în partea din stânga a zidului de intrare se află ruinele turnului circular construit.
• Asezaminte de cult în comuna Cășeiu
Cășeiu - exista Biserica Ortodoxă, Biserica Penticostală,Biserica Greco - Catolică și Biserica Baptistă
Urișor există o Biserica Ortodoxă și o Biserică Penticostală
Coplean există Biserică Ortodoxă și Bierica Romano-Catolică
Rugășești există următoarele Biserici Ortodoxă, Greco Catolică, Baptistă și Penticostală
Guga există două biserici Ortodoxe și una penticostală
Leurda È™i Gârbăul Dejului deÈ›in câte o Biserica Ortodoxă
În ceea ce priveÈ™te portul popular în comuna Cășeiu, acesta s-a păstrat nealterat până la sfârÈ™itul secolului XIX lea.
Îmbrăcămintea femeilor constă în:
Poalele sunt făcute din cânepă amestecată cu bumbac, iar în partea de jos cu cipcă de mână. Sunt extrem de late, având în partea de jos 1,45m în diametru È™i prevăzute în partea de sus cu găuri prin care se strecoara un brăcinar din ață de fuior, cu ajutorul căruia se strânge pe lângă corp. Cipca din partea de jos a rochiei are o lățime de 3 cm, iar cipca de sus 5 cm, mai are cusut un brâu multicolor de mărtgele.
CămaÈ™a era facută din cânepă în amestec cu bumbac È™i era scurtă până la brâu. Mânecile erau deosebit de largi, încreÈ›ite È™i strânse în pumnusei în partea de jos. Pumnuseii sunt făcuÈ›i din ață neagră în diferite figuri geometrice È™i care se termină în partea de jos în burculaÈ™. Cusătura era aleasă în funcÈ›ie de vârstă, la fete tinere predominau modelele cu flori în roÈ™u iar la femeile în vârstă se coseau motive naÈ›ionale È™i religioase în albastru, negru.
Portul pentru bărbați era format din:
CămaÈ™a, era din pânză de bumbac cu guler întărit pe lângă gât, cusute cu albastru È™i negru; peste mijloc erau încinÈ™i cu curele late, iar peste cămăși purtau pieptare din piele de oaie decorate cu diverse motive.
În portul din Cășeiu se resimte atât influenÈ›ele portului maramureÈ™an cât È™i a celui din Năsăud.
Claca
Este un obicei, care presupune întâlnirea tineriilor din sat cu ocazia diferitelor munci ale câmpului, cum ar fi seceratul, culesul grâului a mălaiului, sau cu alte ocazii. Claca se realiza de obicei de familiile care aveau mai mult de lucru È™i cereau ajutorul oamenilor din sat. Familia respectivă invita mai multe persoane la lucru, iar drep răsplată pentru munca prestată „clăcaÈ™ii" erau serviÈ›i cu mâncare È™i băutură, seara urmând o petrecere cu cantec È™i joc.
Toamna, după terminarea lucrului în câmp, se mai realiza claca de către fameile care aveau de tors, aceasta desfășurându-se într-un cadru mai restrans È™i anume între rudenii È™i fetele din vecini.
Șezătoarea
Un alt obicei specific acestei zone este È™ezătoarea, în cadrul cărora femeile se ocupau cu torsul. Șezătoarea se organiza pe categorii de vârstă, fiind formate dintr-un grup de maxim 10 femei sau fete în funcÈ›ie de È™ezătoare. În cadrul È™ezătorilor pe lângă lucru se cânta sau se învățau diverse lucruri.
